viziune…
Publicat de belovedmaquis pe mai 22, 2009
„Marea s-ar face valuri si n-ar avea absolut nici o miscare, ci apa s-ar putrezi si s-ar bahui, daca temperatura ei ar fi pretutindeni egala; omenirea ar putrezi in coruptie, specula si pornocratie, daca n-ar exista intre popoare deosebiri de cultura si mai cu seama deosebiri de viata“ – am citat din Mihai Eminescu.
Cum e posibil ca, acum 120 de ani, un om fara cunostintele noastre de oceanografie, ecologie, climatologie, sa aiba aceasta minunata si infricosatoare viziune, pe care stiinta moderna, modelele performante ale Vestului, o, atat de avansat, abia acum o confirma?!
Celor care se tem pentru viitorul Romaniei pot sa le spun doar atat: Pace voua, caci de unde au venit acestea si altele mai pot veni! Cateodata toata dotarea tehnica a lumii nu face cat o sclipire de geniu!
Am incredere in Romania pentru ca e o tara pe care o maltratam de mii de ani si care a ramas primitoare si frumoasa. Romania – ca o maica batrana cu broboada neagra ce sta la poarta cu mana streasina la ochi si isi asteapta nepotii sa mai vina sa o vada. Si vin nepotii. Vin, mananca, beau. Se minuneaza ce apa buna scoate batrana de la fantana. Se minuneaza de vacile cu ugerele grele de lapte si ochii blanzi din grajdul darapanat. Se minuneaza de troita veche, inclinata, de la poarta, cu Hristos de tabla cu ochii inchisi si capul plecat. Se minuneaza de poteca de caramida printre flori. Se minuneaza de vinul cel nou, tulburel, pe care il ridica maica cu greu din pivnita in cani noi de pamant. Se minuneaza, rad, vorbesc tare… si pleaca. Lasand casa plina de gunoi, farfuriile nespalate, florile calcate de rotile SUV-urilor, tinda pustiita si batrana maica in lacrimi.
Am incredere in romani. Romanii cei tineri, ca niste nepoti cu obraz, care vin tiptil si strag dupa petrecareti, spala geamurile casei, sa intre soarele, scot gunoiul din toate cotloanele. Nepotii aceia, ca fata mosului din poveste, care a curatat copacul cu fructe de omizi, cuptorul de cenusa si fantana de namol.
Cati dintre noi isi mai aduc aminte de povestile copilariei? Cati am inteles ca trebuie sa curatam si dupa altii, pentru ca tara sa ne fie recunoscatoare? Cati am inteles ca trebuie sa dereticam in viata noastra publica? In media? In politica?
Am incredere ca geniul romanesc nu a disparut, ci doar se ascunde undeva, la tara, incercand sa supravietuiasca…Am incredere ca il vom gasi inainte de a fi prea tarziu.
mezulica spus
Da … am adormit cu totii … Trezirea romanului din somnul cel de moarte, daca va avea vreodata loc, va fi una trista pentru ca si-ar da seama cat a putut sa distruga “dormind” …
Chiar daca in acest moment nu trec nici eu printr-o perioada tocmai glorioasa a existentei mele iti impartasesc convingerea ca intr-o buna zi lucrurile se vor schimba.
Sper doar sa mai aiba cine profita de schimbare …
deroude spus
Cu riscul de a avea o atitudine brejnev-iana, poate ca Romania nu trece prin cea mai glorioasa perioada a existentei sale (lucru care oricum e discutabil, pentru ca nu-mi vine in minte o perioada mai buna, in mod evident) – dar cu siguranta nici prin cea mai neagra perioada nu putem spune ca ne ducem zilele.
Avem nebunii nostri si un dulce trai balcanic, ce se pare ca-i acomodeaza (si ii prolifereaza) de minune. Insa (si imi cer scuze pentru o aparenta tautologie) noi suntem noi si am credinta ca stim fiecare ce merita respectat si ce merita slujit in tara asta (si includ aici lucruri si de sub pamant si de deasupra). In consecinta, de ce sa ne uitam la ei cu atata atentie? E o nebunie sa-i incluzi pe nebuni atunci cand iti alcatuiesti propria definitie
.
Cat despre Eminescu: ‘la steaua … ‘ – zise dumnealui. Dupa care au fost de Broglie, Einstein, Planck, Schrodinger, Modelul Lambda-CDM etc…
belovedmaquis spus
cum spunea Negruzzi, “prosti dar multi…” iar stiinta cere sa luam in calcul si extremele cand facem media, mai ales cand incerci sa fii realist, sa dai o definitie cat mai corecta. Ce este normal? s-ar spune media. In cazul acesta, noi suntem cei “nebuni”.
deroude spus
Nu sunt de acord ca valoarea lui “normal” este data de medie. E discutabil chiar si daca e data de majoritate. Mie nu mi se pare ca “normal” e o proprietate pasiva, ce poate fi doar observata. Sau altfel spus exista unii care observa normalitatea si altii care o creeaza. Dintre acestia din urma sunt si cei care au introdus electricitatea sau cravata in miezul general acceptat al normalitatii de azi. E o definitie geniala a lui Dali: “Diferenta intre un nebun si mine e ca eu nu sunt nebun”.
mezulica spus
Pe cand eram june flacau si faceam un stagiu pe undeva prin sudul Frantei (ce old suna
), am vazut o litografie imensa amplasata pe peretele de la intrarea centrului de formare.
Imaginea reprezentata m-a marcat puternic deoarece era reprezentata o turma imensa de oi care se indreptatu spre o prapastie. Cele din primele randuri incepuseara sa cada dar pe undeva pe la mijloc era o oaie care-si facea loc in sensul opus cerand politicos voie. Bineanteles privirile si mai ales comentariile celorlalte oi care se indreptau spre moarte erau cat se poate de rautacioase la adresa mioarei cu pricina insa acest lucru nu parea s-o afecteze.
Cred ca de multe ori in viata avem aceasta intuitie binecuvantata de a schimba ceva in parcursul nostru incadrat, sistematizat si asistat de societatate. Mai cred ca spre deosebire de litografia cu pricina nu suntem singuri. Intotdeauna se va mai gasi cineva care sa inteleaga intuitia noastra sau pur si simplu sa fie la randu-i partas aceleiasi revelatii si care sa ne sustina si pe care sa-l sustinem. As numi-o scanteia sociala care schimba tendintele.
Totusi situatia de fata este putin paradoxala … toti stim ca urmeaza o prapastie dar putini dintre noi incercam sa infruntam marea de … oi.
belovedmaquis spus
… si am mai gasit pe cineva care gandeste la fel: Dan Puric…
http://www.ortodoxmedia.com/autor/91/Dan-Puric